Categorii

• Articole
• 

Accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o afectiune neurologica acuta, grava, rezultata ca urmare a unor evenimente vasculare de natura ischemica sau hemoragica. AVC ischemic are loc cand un vas de sange care iriga creierul întrerupe alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase din zona cerebrala respectiva, iar accidentul vascular cerebral hemoragic se produce cand un vas de sange se sparge, provocand hemoragie cerebrala.

Medicii specialisti sustin ca, dintre cei care sufera un accident vascular cerebral, 40% se recupereaza iar o treime raman cu handicap permanent.

Accidentele vasculare cerebrale ischemice inregistreaza un procent de aproximativ 75%, din totalul AVC.

Principalele cauze ale accidentului vascular cerebral sunt hipertensiunea arteriala, aritmia (ritmul cardiac neregulat), diabetul, fumatul excesiv, nivelul de colestelor ridicat si lipsa de activitati fizice.

La nivel mondial, accidentul vascular cerebral reprezinta una din cauzele principale de morbiditate si mortalitate ucigand anual cinci milioane de oameni si provoacand dizabilitati severe altor cinci milioane. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii în anul 2001 s-au înregistrat 5,5 milioane de decese prin accidente vasculare cerebrale si anual circa 15 milioane de persoane supravietuiesc unui accident vascular cerebral. Letalitatea prin accidente vasculare cerebrale este de 11% pentru femei si 8,4% pentru barbati.

Studii prospective arata ca aceasta afectiune creste an de an, atat ca incidenta cat si ca prevalenta, apreciindu-se de expertii Organiza­iei Mondiale a Sanata­ii, ca accidentele vasculare cerebrale vor deveni pana în anul 2030 principala cauza de mortalitate.

În Europa, incidenta AVC variaza de la tara la tara, fiind estimate între 100 si 200 de accidente vasculare cerebrale noi la 100.000 de locuitori anual.

Accidentele vasculare reprezinta principalul factor etiologic al instalarii disabilitatilor pe termen lung constituind în tarile dezvoltate a treia cauza de deces dupa afectiunile cardiace si diferitele tipuri de neoplasme (Asplund K et al., 1998; Warlow si colab., 2003). De asemenea, AVC reprezinta a doua cauza de aparitie a dementei si cea mai frecventa cauza de epilepsie la varstnici, precum si o cauza frecventa de depresie (O'Brien JT , et al 2003; Rothwell PM et al, 2005).

Romania se afla în primele zece locuri în lume în ceea ce prive­te incidenta AVC-ului.

In tara noastra mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare decat în tarile Uniunii Europene si de s­ase-­sapte ori mai mare fata de Statele Unite ale Americii. Date mai recente asupra prevalentei AVC în Romania apar într-un studiu elaborat de un colectiv de autori din Bucuresti (Cinteza M et al, 2007). Acestia arata ca prevalenta AVC  este de 0,1% pentru grupa de varsta sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de varsta 40-55 ani, 4,3%  pentru grupa de varsta 55-70 ani si 13,9% la varsta peste 70 de ani. Nu s-au semnalat diferente  semnificative între mediul urban si rural.

Referitor la varsta, studiile statisticile demonstreaza faptul ca incidenta maxima a accidentelor vasculare apare în 75% din cazuri dupa varsta de 65 de ani (Barnett HJ, 2002; Rothwell PM et al, 2005), varsta asociata si cu o recuperare mult mai dificila post accident vascular (Brown AV et al, 2003; Badan I et al, 2003; Markus TM et al, 2005). Mortalitatea post accident vascular se încadreaza astazi între 20 si 30%.

Consecinte psihopatologice ale AVC

Aceste date sugereaza ca AVC constituie o reala problema de sanatate, nu numai prin

rata ridicata a mortalitatii ci si prin consecintele asupra performantelor motorii si cognitive ale supravietuitorilor. Sechelele AVC pot avea efecte catastrofale asupra calitatii vietii bolnavului si a familiei acestuia.